Archive for martie 2010
Love…si asa mai departe
Aceasta primavara, mai mult decat alte primaveri la moda, sta sub semnul dragostei, si a erotismului.
Ne instiinteaza mai intai celebra revista britanica i-D publicand no. 305, intitulat „Love, Sex, Magic”, si de asemenea Elle Romania, cu numarul din aprilie, bogat in infomatii de moda si de lifestyle, si mai sincer intitulat „Sex& Love”.
Ambele merita citite.
Recycling, recycling…
Cum sa iti reciclezi propriile haine, sau cum sa le reciclezi pe ale altora? Iata o chestiune care se dezbate din ce in ce mai des. De la manualele de genul Reconstructig Clothes for Dummies, pana la formulele personale, sau la abordarile mai conceptuale ca cele de la DrNOKI (Nokis House of Sustainability).
DrNoki (un derivat dragut de la IKON) isi desfasoara activitatea sub umbrela „House of Sustainabilty”, facand aluzie la un spatiu fictiv in care hainele sunt „tratate” si „reabilitate”. Mizand exclusiv pe reciclarea pieselor vestimentare, si pe specularea calitatilor estetice si simbolice ale acestora, designerul lucreaza cu piese ready-made, no name sau apartinand unor branduri deja consacrate. Mastile elaborate care completeaza outfit-urile, reprezinta inca un manifest impotriva cultului celebritatii si a suprematiei brandurilor.
Recycling is a kind of fantasy salad.
Luminite
Colectia Rodarte Toamna/ Iarna 2010, pe langa binecunoscutul stil al surorilor Mulleavy, ne readuce in atentie un aspect important din evolutia vestimentatiei contemporane- pe cat de simplu pe atat de surprinzator. Pantofii creati special de Nicholas Kirkwood pentru Rodarte, cu luminite implantate in tocurile elegante, care se aprind in vreme ce pasesti, reusesc sa imbine notiunea de 1st class design cu aceea nota de umor, care, dupa parerea mea, astazi este imperios necesara.
Bun, acum ce trebuie sa retinem de aici? Daca suntem intr-atat de obsedati de moda, putem ori sa achizitionam o pereche de pantofiori magici de la Rodarte ( dar asta ne va costa scump), ori sa ne intoarcem la vechii L.A. Gears, care faceau furori prin anii 90, introducand pentru prima oara conceptul led-urilor rosii inserate in talpa pantofilor sport.
Iar daca nu suntem fashion victims, dar destul de curiosi in ceea ce priveste vestimentarea, inovatia si tot ce se intampla in general, tot putem ramane cu ceva. Moda ia adesea o turnura comica, sau puerila, dar pana la urma e vorba despre un fapt simplu si firesc- un om paseste! Si vrea sa fie observat! Nu despre asta vorbeste intotdeauna moda, si intreaga cultura in care traim? Toti ne simtim amenintati de cel mai mare pericol- acela de a ramane in anonimat. Asta imi aminteste de celebrul videoclip „Billie Jean” al lui Michael Jackson. Numai ca acolo, la fiecare pas, se lumina o dala sau o treapta. Aici „se aprinde” un obiect vestimentar, si prin extensie, un personaj.
Si acesta este, in esenta, rolul designului, care nu trebuie sa fie numai „bun” si „functional”, dar mai ales, emotionant. Pana la urma totul se rezuma la acelasi lucru- la magia clipei si la autenticitatea prezentei.
Maison Martin Margiela
Cum spuneam vizavi de tendintele pentru vara 2010, I don’t give a bleep on „military”, „navy”,” country” etc. Si e valabil pentru oricine vrea sa ramana cu mintea limpede, speculativa si creativa.
Si daca tot vorbim de chestii „creative” sa revenim asupra cotroversatei colectii MMM pentru vara 2010. Se pot citi review-uri, in mare parte scandalizate si dezamagitoare. Foarte bine; daca nu ar ma exista discutii, controverse si dezamagiri (ale criticilor si publicului neavizat), ar inseamna ca totul este mort, pierdut, cel putin referitor la modul in care au fost proiectat de la bun inceput intregul concept vestimentar MMM.
Martin Margiela, ca si Rei Kawakubo de la Comme des Garcons, a fost unul din pionierii deconstructivismului vestimentar, care si-a facut intrarea pe scena modei prin anii 80. Hainele erau gandite in serii mici, o productie restransa bazata exclusiv pe concept si creativitate in defavoarea laturii comerciale de mainstream. Daca aceste costume confectionate mai mult artizanal si ilustrand o estetica foarte personala, gandite ca manifest impotiva a ceea ce avea sa devina o industrie a luxului, structurate pe detalii atipice si adesea ironice, au ajuns dupa 20 de ani sa fie considerate musthave-uri (chiar si in Bucuresti), atunci colectia de vara 2010 reprezinta un adevarat statement . Fie ca invizibilul Martin Margiela s-a retras sau nu, colectia aceasta agreseaza bunul-simt comun si ridica noi semne de intrebare. Pana la urma, este filosofia casei.
A, hainele acestea nu sunt „frumoase”? Nu le-ati purta la un cocktail sau pe covorul rosu? Dar cand au fost produsele MMM gandite pentru asa ceva? E-adevarat, in ultima vreme casa Margiela s-a comercializat extrem sau s-a prostituat, reediteaza continuu aceleasi body-uri nude din perioada Tailor Dummy’s outfit, a scos un parfum „Untitled” si se ocupa chiar de decoratii de interior. Adica s-a extins.Insa se pare ca n-a murit ca si concept. Nu inca.
Nu sunt critic de moda, si vorbesc mai degraba ca designer si ca obsevator neatins de sindromul fashion addicted. Pe mine aceasta colectie chiar m-a impresionat din anumite puncte de vedere. Care, repet, sunt strict personale.
- rochia poster
Mai stiti posterele alea uriase cu peisaje exotice, cu care, inainte de revolutie, foarte multi isi tapetau peretele din living sau din dormitor? Sigur, in Romania totul avea alte conotatii, ele simbolizau un fel de paradis interzis. Dar la fel raman si acum posterele paradisiace ale reclamelor de la agentiile de turism, cu promisiunea vacantelor in Maldive sau Bora Bora. Iar daca nu mergi des pe-acolo, ai putea macar sa-ti procuri o rochie de la MMM, sau un body. Ceea ce n-ar fi nimic neobisnuit, daca acestea ar avea o forma mai „normala” si nu ar parea drapate necorespunzator (chiar necivilizat) pe corp!
toate imaginile sunt de pe style.com
Poate ne vine greu sa ne inchipuim ca am putea purta vreodata asemenea haine, si asta e din pricina cliseelor vestimentare cu care am fost deja indoctrinati. Poate nici chiar Lady Gaga nu ar purta ceva din colectia asta, sau poate ca da…ramane de vazut.
Dar, in fond, conceptul este ingrozitor de simplu, minimal, si pana la urma inovator! Va amintiti ce solutie a gasit Scarlett O’Hara cand trebuia sa se vada cu Rhett al ei, si nu mai avea nici o rochie buna la indemana? A folosit draperiile de la ferestre, unicul material cava mai ochios care-i ramasese prin preajma.
Si-atunci ma intreb, intr-o vreme in care moda ar trebui sa se reinventeze, si oamenii ar trebui sa se focalizeze mai mult pe idei si nu pe carpe sau pe sclipici, de ce pare atat de deplasat sa gandesti o colectie din hartie si folie de plastic, unde cateva piese par a fi confectionate din patura de pe pat sau din posterul de pe perete? Mai ales daca esti o casa renumita pentru viziunile avangardiste?
ce se mai poarta?
Oricarui designer i se pune la un moment dat penibila intrebare „si acum, ce e la moda?”
Spun penibila, dar ar trebui sa spun facila, delicata, ciudata intrebare. Pentru ca o asemenea intrebare te poate pune in incurcatura. Ce sa-i spui omului, ce se gaseste acum prin magazinele pentru mase si prin revistele de shopping, ce s-a prezentat la saptamanile modei, ceea ce te preocupa personal si te incanta, sau ceva evaziv, ceea ce si-ar dori cu-adevarat s- auda?
Asa ca depinde intotdeauna de interlocutor; daca nu e persoana care sa fie sensibila la nuante si concepte inovatoare, fa un rezumat a ceea ce se poate gasi prin magazinele din mall- la Zara, Mango, Motivi, Tiffosi etc. Deci spune-i ca se poarta:
1. military
2. western- country & co
3. navy
4.sporty
Dar in realitate, se poarta mai mult de atat; e la moda sa fii creativ, sa cauti lucruri inedite, si ceva mai personale.
Asa ca, n-ar fi rau sa eviti cele de mai sus, mai ales daca le gasesti pe toate rafturile, in cantitati uriase, scumpe si prost finisate, copiate si rascopiate dupa saptamanile modei, si care, dupa ce au facut inconjurul lumii de mai multe ori, au pretentia sa se mai cheme „moda”.