De la Iasi via internet
Cum spuneam, n-am reusit sa ajung zilele trecute la Iasi. Am urmarit doar video-ul live si fotografiile postate pe fashionandbeauty. Sunt sigura ca am pierdut multe detalii semnificative… de fapt am pierdut intreaga atmosfera – neajunsul noului tip de comunicare instanta din era internetului. Democratizarea informatiei are reversul ei.
Romanian Fashion Week 2010 a avut mai multe colectii interesante. Dar pentru ca sunt subiectiva, am retinut doar cateva dintre ele. Si nu doar pe cele care „imi plac”, ci pe acelea care au spus ceva in plus. Asa ca am retinut colectia Andreea Tincu, colectia Lucian Broscatean, colectia Alina Latan, colectia Alina Botea, colectia Irinei Marinescu. Am observat cu totii ca moda romaneasca tinteste astazi la un alt nivel, ca exista o preocupare reala pentru aspectul calitativ al vestimentatiei. Iar moda masculina romaneasca s-a dezvoltat considerabil, din moment ce a ajuns sa se diversifice si sa se nuanteze, asa cum am putut vedea in colectiile Mircea Barbulescu, Lucian Pop sau Andra Clitan.
Din perspectiva fashion-salad, colectiile valoroase nu sunt numai cele „perfecte”, inscrise in schema ideala: modern-conceptual-corect-functional-comercial (oricum nu cred ca putem vorbi aici de perfectiune, poate doar in cazul Andreea Tincu). Ne intereseaza alternativele, experimentele, elementele de noutate, coerenta individuala. In acest sens, cativa designeri prezenti la Iasi, au avut ceva de spus:
-Lucian Broscatean trebuie apreciat pentru abordarea sa preponderent experimentala, pentru multitudinea de conexiuni inserate in discursurile vestimentare. Hainele lui reflecta nelinistile individului contemporan, mai multe chestiuni de actualitate globala, angoasele identitare care decurg din stilul de viata nomad, multiple dislocari, si deturnari. Costumele pastreaza o aura dark, dar sunt ingenioase- privite din fata, din spate, si intre.
-Andreea Tincu a adus pe scena o colectie impecabila ca silueta si croi, evoluand intr-un univers vestimentar cu cordonatele bine trasate. Iar tema ei, povestea soldatelului de plumb este un pretext smart care ar putea reuni intr-un cuvant stilul defilarilor de catwalk, silueta femeii contemporane si noile tendintele „military”. Propunerile ei penduleaza intre o sobrietate articulata prin taieturi precise si griuri plumburii, si look-ul cvasi-senzual al tinutelor frou-frou de la sfarsitul colectiei.
-Alina Latan are talentul, forta si ingenuitatea necesare pentru pune la punct o colectie foarte contemporana, animata de un suflu romantic. Laleaua neagra poate fi un pretext romantic pentru exercitii vestimentare, dar in momentul in care conceptul nu se reduce doar la imprimeuri si motive decorative, ci la scheletul si substanta intregii colectii, intelegem ca avem de-a face cu un designer remarcabil.
-Irina Marinescu vorbeste despre gratie, tinerete, si un nou gen de feminitate. Prin liniile de interes trasate inspirat (atentie la tivuri!) ea reconfigureaza siluetele intr-o maniera ultrasensibila, finisand acel personaj feminin care-i este specific si deja recongnoscibil pe scena modei romanesti.
-Lucian Pop are meritul, dincolo de exercitiile stilistice practicate intotdeauna cu o delicioasa lejeritate, de a aduce pe catwalk nu numai haine, ci personajele reale! Jongland cu elemente emblematice din vestimentatia masculina, liber si foarte „casual”, Lucian Pop isi structureaza discursul la limita sensibila dintre interior-exterior, public si privat.
Un detaliu care mi-a atras atentia, si de asta data, la Romanian Fashion Week a fost alegerea neinspirata a muzicii de fundal. Majoritatea colectiilor au fost prezentate pe un fundal sonor extrem de banal, uneori chiar deranjant! Au existat cateva exceptii- la Alina Latan (un suflu tanar si energic de factura british), Mircea Barbulescu ( care a folosit cateva versuri explicite), Lucian Pop (funny – ironic), Andreea Tincu ( curat, monumental – Queen forever ). Nu intamplator, colectiile mai ‘fericite’, au fost insotite de un sound pe masura. Moda nu inseamna numai boarfe: inseamna haine, styling, atmosfera, identitate, creativitate. Si moda are misiunea mareata de a contura un univers alternativ- the great escape from the ordinary world…
Romanian Fashion Week – Iasi 2010
Saptamana aceasta are loc unul din cele mai importante evenimente ale modei romanesti- a XII-a editie a Romanian Fashion Week, Iasi 2010. In acest an am mai avut parte de un eveniment similar, o data cu debutul Cluj Fashion Week, care ne-a surprins placut si care speram ca va avea si o continuare…
Iasi Fashion Week 2010, desi se tine de asta data putin mai tarziu, in luna Iunie, are forta si meritul deosebit de a reuni cele mai interesante nume ale modei romanesti: Irina Schrotter, Razvan Ciobanu, Andreea Tincu, Lucian Pop, Irina Marinescu, Andra Clitan, Lucian Broscatean, Kinga Varga, Stephan Pelger etc. Asadar, se prefigureaza o remarcabila mobilizare de forte, si un eveniment senzational. De notat ca din lista de la Iasi lipsesc totusi cativa designeri valorosi cum ar fi Carmen Secareanu si Wilhemina Arz (care au fost prezente la Cluj Fashion Week), Olah Gyarfas sau Ana Alexe (care se sustrag de obicei de la acest tip de evenimente).
Timp de doua zile, 9-10 Iunie, Iesii se transforma in capitala-fashion a Romaniei! Asa ceva nu trebuie ratat!
Iar daca circumstante nefavorabile nu va permit deplasarea la Iasi, cum este si cazul fashion-salad (regret ca voi lipsi de la acest eveniment), puteti urmari show-urile live pe fashionandbeauty !
Poarta ceva dragut!
Ce costume de baie se poarta in vara lui 2010? Daca aruncam o privire la Dsquared2, aflam ca se poarta costumele de baie funny, si intotdeauna accesorizate…
best of 2010 beachwear
Gemenii Dean & Dan Caten, alias Dsquared2, sunt designerii care par ca se joace intr-una de-a moda… numai ca ei chiar fac Moda. Adica ceea ce inteleg eu prin moda contemporana si design la zi – smart, precious, funny. Personajele sunt fresh, costumele foarte creative, iar accesoriile „polished” imi amintesc de jocurile de Lego. Iar costumul de baie turcoaz- un semidrapaj asezonat cu bijuterii-insecta, este preferatul meu!
Merita sa vedeti tot show-ul Dsquared pentru vara 2010! O colectie care nu are nimic pretentios, e doar un mixaj inedit intre viata de camping (ceva din nostalgia Canadei natale) si glamour-ul italian (a trai si a lucra la Milano). Probabil ca gemenii veseli nu sunt cei mai conceptuali designeri din zilele noastre. Dar hainele lor sunt intotdeauna dragute, pozitive, interesante, si foarte comerciale! Nu este foarte greu sa intelegem de ce…
The Shape of Things
La o prima vedere, v-ati putea intreba ce este asta. E o sculptura, o perna, un ambalaj, un obiect imposibil?
De fapt, este un sutien, inainte sa devina sutien. Este o cupa preformata din acelea care se folosesc din ce in ce mai des in industria lenjeriei intime, adica un mulaj din spuma speciala, proiectat sa urmareasca indeaproape corpul, si sa il sustina. Un lucru interesant de remarcat este ca sectorul dessou-urilor, care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in ultimele decenii, experimenteaza cele mai avansate tehnici de proiectare si imagistica textila, inovand continuu lucrurile „pe dedesubt”. Aceste produse, pana la urma basice, folosesc adesea materiale si tehnologii de ultima ora, mult mai sofisticate si mai „inteligente” decat cele abordate in vestimentatia de exterior. Tehnologiile seamless, preformarea diferentiala si termoadezivarea initiaza o noua viziune asupra potentialului prelucrarii textile, si asupra modelului imbracarii in general. Design, confortabil, body friendly– purtam deja produse futuriste, si nici nu ne dam seama!
WalMart, maternity seamless bra
Personaje (anti)fashion?
Ok. Moda este despre noutate, tendinte, muzica, performance, corp, identitate, triburi urbane etc. Die Antwoord, o trupa de zef-rap din Africa de Sud, corespunde: e un element de noutate, stylingul este coerent, mixul de muzica/performance/nonsens este la ordinea zilei, personajele sunt bine definite. Si nu corespunde: unde am putea incadra asta? Este prost-gust, e underground, e stupid? Este fashion, e anti-fashion? Costumatiile si stilul celor de la Antwoord, te cam lasa fara replica.
Formula este urmatoarea: Ninja + Yo Landi Vi$$er + Dj Hi-Tech = DIE ANTWOORD.
best of Die Antwoord
Ninja si pantalonii Pink Floyd inspired, strania Yo Landi care nu vrea sa fie nici diva nici anti-diva, si-si vede de ale ei, silentiosul Dj Hi-Tech, si prietenul lor imprumutat din „The Curious Case of Benjamin Button” – cate specimene intr-o singura salata! Cata culoare, si cata sinceritate! Iar muzica de la Antwoord… nu cred ca ati mai ascultat asa ceva vreodata. Iar stylingul acesta, si statementul artistic… este o gluma. Dar mai ales pe o gluma se poate construi ceva serios, atunci cand crezi in ea. Iar cei trei, chiar cred!
Ma uimeste acest mix curios de creativitate, lejeritate si umor. Si cand te gandesti ca toata povestea asta este pana la urma un fel de raspuns: Antwort-Antwoord-Answer… Raspuns la ce? Whatever man… f***
Anatomie si design la Katie Eary
Stim bine ca nu se poate face moda fara corp. Dar ce se intampla atunci cand anatomia strabate prin haine, si contureaza un discurs autonom? Ar putea prefigura asta o noua viziune asupra vestimentatiei contemporane? Katie Eary este un tanar designer britanic ale carei colectii s-au facut repede remarcate pe scena modei, si nu e greu sa intelegem de ce. In colectia de vara 2010, Katie Eary recurge la „lectiile de anatomie”, iar moda devine un instrument util pentru o radiografiere imaginara a corpului uman.
Katie Eary Spring/Summer 2010
Corpul are exigentele sale- anatomice, psihologice, tehnice, culturale. Costumele lui Katie Eary ma fac sa ma intreb daca anatomia umana poate fi transformata si intr-o tema „glam”?
Designerii revin mereu la aceste referinte corporale, asa cum s-a intamplat mereu la Martin Margiela, Chalayan sau Alexander McQueen. Sau cum se poate vedea si in unele colectii semnate Rozalb de Mura.
Maison Martin Margiela
Aviz amatorilor de moda:
Expozitie Maison Martin Margiela!!!
Expozitia aniversara Maison Martin Margiela– „20” se muta de la Mode Museum din Antwerp la Londra. Expozitia care consta in instalatii, video si fotografie, se va deschide pe 3 Iunie 2010 la Somerset House London, unde ramane pana pe 5 Sepembrie a acesui an.
Simplul fapt ca se vor putea vedea pe viu piesele „de rezistenta” ale acestui designer, care a avut ceva de spus in si despre sistemul modei contemporane, ar trebui sa ne mobilizeze sa facem o mica excursie via London. Deconstructivist, experimental, conceptual ( si totusi „purtabil”!), dupa parera mea, Margiela face cat toti designerii la un loc, fiind una din cele mai influente prezente pe scena modei contemporane . Iar faptul ca, dupa 20 de ani de la prima colectie (Toamna/Iarna ’89), La Maison starneste inca si astazi destule controverse (vezi colectia din 2010), confirma inca o data faptul ca avem de-a face cu un vizionar.
Cubul din salata
Va mai amintiti de cubul „Rubick”? Nu de cel pe care copiii de 5 ani il rezolva acum in numai cateva secunde pe youtube (acesta este un alt stadiu cultural), ci de cubul magic al anilor 80, de acel mai-mult-decat-o-jucarie. O inventie, inovatie si obiect design. Mai mult, un produs simbolic al imaginarului de la sfarsitul secolului XX.
Cubul... si ambalajul, via Wikiedia
Cubul inventat de Rubick este un puzzle in 3D, patentat de un om care era sculptor si arhitect (si mai era genial!). Este un obiect complex, un obiect-emblematic, care s-a bucurat de o imensa popularitate (cred ca fiecare dintre noi a avut unul la un moment dat ). La fel cum o rochie, o palarie sau o anumita jacheta are uneori forta de a incifra stilul unei decade, si-atunci putem vorbi despre adevaratul Design. Vestimentatiile sunt adeseori prea „complicate” sau prea „accesorizate” pentru a putea atinge acest stadiu ideal. Cubul lui Rubick a intrat deja in categoria obiectelor vintage, dar ramane o referinta utila pentru oricare minte creativa.
Ca designeri, n-ar strica sa meditam uneori asupra acestui fapt divers.
fotografie de Marc Da Cunha Lopes
Daca ar trebui sa alegem un obiect-design si un simbol fashion pentru ultima decada, oare ce am alege? Probabil vor trebui sa treaca inca 10 ani pana sa ne putem da seama…
