unique salad
O suprafata adanca
Nu cred ca mai e cazul sa ne indoim de acea abilitate a picturii de a revela suprafete cu totul si cu totul speciale, mai puternice, si mai adanci decat ar reusi fotografia sau tehnicile textile. Printul digital este ispititor si devine din ce in ce mai trendy, insa are limitele sale – dupa cum am vazut la Rodarte, un tablou de Van Gogh se poate mima fotografic, dar efectul ramane derizoriu.
Si, daca tot vorbeam despre pictura, Willem de Kooning (unul dintre pictorii mei preferati) revine in centrul atentiei. Iar daca aveti drum la New York puteti vizita expozitia-retrospectiva care i-a fost dedicata la MoMA.
Ce pantofi!
Este vorba de un design semnat Ellen Sampson. Chiar daca seamana mai mult cu o sculptura, sunt, totusi, niste pantofi. Iar forma lor face o referinta explicita la elementul uman, care se poate ghici in negativ. Probabil trebuie sa ii incalti ca sa finalizezi ideea. Apreciez acest gen de obiecte – frumoase si ambigue, serioase si neserioase, revolutionare si elementare.
Aproape de perfectiune
Tze Goh este un designer a carui munca e greu sa o ignori. Colectiile sale ies in evidenta prin constructia impecabila a tiparelor, si linia dezarmant de simpla a pieselor vestimentare. Nu ar fi corect sa-l clasificam drept un designer „minimal” . Estetica sa vestimentara este de o puritate extrema – o abordare cerebrala, senzuala, imateriala, zen. Suprafata neteda, aspect ultrafinisat, structura usoara, o functionalitate sculpturala, materiale inovatoare – nu e usor sa reunesti toate aceste calitati intr-o singura piesa vestimentara! In felul acesta, designerul isi lanseaza propria provocarea, cea care il duce tot mai aproape de perfectiune. Pentru ca, piesele lui Tze Goh vin parca dintr-o alta lume.
Puma si Chalayan – Urban Swift
Sunt sigura ca toata lumea isi aminteste de senzationala „Inertia” a lui Hussein Chalayan (primavara / vara 2009) si de rochiile impietrite parca intr-o colectie dedicata vitezei.
De data asta este vorba despre colaborarea dintre Chalayan si brandul Puma, care asigura o continuitate propice ideilor futuriste ale designerului. Colecţia Puma de toamna / iarna 2011 conţine mai multe piese grupate sub egida „urban mobility”. Cred ca alianta Puma – Chalayan este una dintre cele mai fructuoase care exista intre un designer conceptual si un brand de masa. Iar faptul cu adevarat extraordinar aici este ca, in felul acesta, designul vizionar al maestrului poate ajunge, in cele din urma, la publicul larg. In colectia „Urban Swift”, conceptul de mobilitate urbană este tradus în cateva produse perfecte, iar obsesia contemporana a vitezei este transpusa printr-o serie de excrescente 3D in partea din spate a pantofului. Chiar mi-aş dori o pereche, pe alb!
mai multe detalii pe urbanmobilty
imagini via bpuma.com, designboom.com
Camuflaj
Daca va plac grafismele, exercitiile in alb/negru, imprimeurile hand-made si suprafetele „sensibile”, iata cateva exemple care pot sa va inspire. O data, fotografia lui Steven Lyon in Remix Magazine, apoi costumele elaborate ale Teodorei Baciu, proaspata absolventa UAD, Cluj.
Costumul (de baie)
Suntem deja în luna august, iar eu nu am vorbit inca despre plaja, petreceri la malul marii, croaziere etc. costume de baie, de inot, accesorii şi alte chestii conexe. De asemenea, am uitat să menţionez costumul meu preferat. Asadar, un costum(de baie?) exceptional si emblematic pentru vara anului 2011, este, desigur, cel din colectia Lanvin. De fapt, e vorba de cele doua costume- variatiuni pe aceeasi tema.
Acest superb drapaj, care aminteşte de arta lui Madame Gres, are, în plus, o anumita ambiguitate a raportului forma- material- context – fiind o piesa hibrid, o combinatie de lenjerie, costum de baie, imbracaminte de exterior.
sursa imagini: vogue.com
De Primavara/ Vara 2011
Nicolas Andreas Taralis este un designer de origine canadiana / a studiat la Parsons, şi apoi la Viena, sub indrumarea lui Helmut Lang / a lucrat pentru Dior Hommes şi Cerruti / Taralis si-a lansat propriul label în 2003 / el isi prezinta colecţiile la Paris … si este unul dintre designerii mei preferati.
Va amintiti tunsorile de inspiratie monahala si personajele in gen Adso (din Melk) dintr-o colecţie trecuta? Sau camasile insângerate din colectia sa de toamna/iarna 2011? Designerul adoră costumele negre si camasile albe, iubeste pielea, voalul, bumbacul si denimul, pe care îi place să le lucreze asiduu, pana la transfigurare. Iată si câteva piese din colectia Nicolas Andreas Taralis Primavara/Vara 2011 . Îmi plac siluetele, taieturile, suprapunerile şi desenul tivurilor.
Un corp reconstruit de Anders Krisar
Anders Krisár este un artist suedez, cunoscut mai ales pentru sculpturile si fotografiile sale, la care am facut referire in mai multe randuri aici, pe fashion-salad. Si asta pentru ca abordarea sa mi se pare foarte particulara si intotdeauna fascinanta. Proiectul de mai sus, intitulat „Sonja” (2008), recrează corpul unei femei folosind hainele pe care aceasta le-a păstrat din copilărie pana la o varsta mai inaintata.
Intotdeauna am fost obsedata de suprapuneri. Moda insasi consta in stratificarea continua a aceleaşi si acelorlasi lucruri, cu scopul de a obţine ceva nou. Anders Krisár suprapune hainele la propriu, pana ce corpul devine real.. Impresionant!
