Fashion Salad

A fost odata ca niciodata, inainte de inceputurile modei si a spectacolelor de catwalk, inainte ca hainele sa fie cusute, intarite, preformate si cambrate, era o vreme cand oamenii se infasurau pur si simplu in material.  Aceasta tehnica se cheama drapare, iar inainte de drapare , era doar infasurarea sau bandajarea. Bandajarea perfecta, din cap pana-n picioare, era rezervata defunctilor, pentru ca nicun om viu nu ar fi putut umbla, respira sau dansa astfel impachetat.

De atunci a trecut ceva vreme, s-a inventat elastanul, si iata ca benzile se poarta din nou. Inchipuiti-va, bandajele au devenit must-have! Se poarta asamblate sau incrucisate, in chip de topuri, rochii, cizme, costume de baie. Dar, pana la urma, ce poate fi atat de intrigant la o banda?

Intrebati-i pe Herve Leger (un guru al bandajului), pe Azzedine Alaia, Nicolas Ghesquiere, sau cel mai bine, pe fetele de la Rodarte.

Credeti in (r)evolutia vestimentara? In primitivism, calcule si matematici, traditie, tansgresiune sau stupiditate? Pentru ca oricare poate functiona la fel de bine, desigur, intr-un sistem coerent. Prin infinitele-i tehnici si variatiuni, bandajarea poate oferi cateva solutii interesante si creative.

Puteti folosi cateva benzi rigide sau elastice, va puteti bandaja piciorul ranit in turcoaz, puteti incerca un bandaj pentru cap daca va amintiti de primele colectii Alexander McQueen, orice, orice. O infasurare foarte stransa care modeleaza trupul, bandajul  lejer si asimetric ca un drapaj, benzile decorative care functioneaza pe post de trompe l’oeil sau de second skin. Ah, si chiar mai mult de atat …