Fashion Salad

Alice in Wonderland e o poveste de poveste.  Pe jumatate fascinanta, pe jumatate terifianta.

Probabil asta e si motivul pentru care a ajuns in lista lui Tim Burton. Mie imi place mult regizorul asta, si tocmai de aceea am gustat cum se cuvine fiecare imagine, culorile, stylingul si fiecare personaj in parte.

Insa, ceea ce gasesc eu cel mai fascinant acolo, e modul in care realul si fictivul sunt organic imbinate.  Aceeasi galerie de personaje, pe care i-am vazut si revazut in Big Fish,  Charlie and the Chocolate Factory, Edward Scissorhands, Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street. De data asta Johnny Depp face pe palarierul nebun, Helena Bonham- Carter pe Regina de Rosu.

iconic Johnny

iconic Helena

Se pare ca simbioza indelungata dintre actori si regizor a lasat urme adanci. Nu se stie daca Tim Burton i-a creat mai mult pe ei, sau cei doi l-au facut pe Burton celebru si inconfundabil. Probabil amandoua. Pentru ca Johnny seamana in realitate cu un palarier amator de accesorii excentrice, iar Helena este papusa expresiva, romantico- grunge- chic, cu capul mare si silueta mignona. Normal, in film, Regina de rosu e poreclita  „cap mare”.

Imaginarul lui Tim Burton are aceasta aptitudine  speciala- el nu converteste doar fantasticul in termeni reali, ci reuseste sa transforme realul in fantastic.

Tim Burton continua sa spuna  povesti la limita dintre realitate si fictiune, dar intr-un sens, el aproape ca face moda. Nu degeaba Johnny Depp a devenit un fashion icon, la fel ca si sotia regizorului- Helena.

Moda e doar un mediu perfect pentru convertirea imaginarului in realitatea cotidiana. Ar trebui tratata ca atare.

Cam la asta ma gandeam eu urmarind-o pe Alice 3D, captiva in tzara lui Burton.