Fashion Salad

De ceva vreme incoace, in lista de „must-haves” a oricarei fashionista si-au facut intrarea tricotajele. Interesant cum lumea descopera periodic cate o tehnica veche de cand lumea, si o ridica in slavi, aducand-o din nou in luminile rampei, si populand cu ea paginile revistelor! In colectiile de catwalk pentru toamna/iarna 2010 s-a facut risipa de tricotaje, le gasim la Balenciaga (intr-o versiune futurista), la Unique (in versiunea country/ trashy), la D&G, Rag&Bone si multi altii.

Ceea ce mi se pare muuult mai interesant insa, este faptul ca, pornind de la tricotaje, se pot face adevarate minuni vestimentare. Este suficient sa ne uitam la hainele create de Mark Fast, Sandra Backlund sau Craig Lawrence. Pentru mine, ceea ce fac ei, este un Manifest  contemporan, o alternativa pentru croitoria traditionala (care a monopolizat pe nedrept, peisajul vestimentatiei actuale) .

imagini de pe site-ul Mark Fast

Mark Fast este designerul  care a dezvoltat la extrem tehnica impletirii firelor intr-o maniera foarte personala, si pentru ale carui haine nu pot avea decat toata admiratia. Firele sale sunt distribuite in mod ingenios pe suprafata corpului  intr-o poveste despre suprafata si volum, noduri si tensiuni, plin si gol, textura si „accident” creativ.

sursa imagine: bloc-mode.com

Despre Sandra Backlund am mai vorbit pe fashion-salad, preocuparile ei vizavi de textil-strucura si corp, au revitalizat oarecum peisajul avangardei de moda. Artista suedeza exploreaza resursele vesmantului handmade combinat cu estetica futurista; incercand o sculptura texila, Sandra face din haine obiecte de arta.  Castigatoare a festivalului de la Hyeres (2007), Sandra Backlund isi continua demersul creativ reinventand imaginea tricotului traditional.

sursa imagini: thejunction.de

Craig Lawrence, ca si Mark Fast, este absolvent de St. Martins. Dupa o lunga colaborare cu Gareth Pugh, Lawrence isi dezvolta linia personala, continuand sa tricoteze haine din materiale neconventionale, pentru a obtine stucturi si forme noi. Experimentele acestui designer depasesc sfera comerciala a modei , iar hainele sale tricotate/destramate au o teatralitate aparte (si sunt purtabile!).

A-ti construi de la zero hainele (propriile haine sau o linie vestimentara), mi se pare o treaba foarte cinstita, si cu o puternica incaracatura artistica. Iata ca se poate face moda (chiar arta) si in acest fel, haina se dezvolta in ambianta persoala a propriului atelier, scurtcircuitand astfel sistemele complicate ale industriei si mecanismelor modei.

Am fost surprinsa sa descopar cateva experimente de acest gen, si de foarte buna calitate, si in moda romaneasca, la designeri precum Vika Gorenco, sau Maria Hera si Mik- Benedekt Iulia, pe care le-am vazut la Gala diplomelor UAD.

sursa img: pret-a-protester.com

expozitia UAD

foto de Cristina Ciocan